Activităţi

A1.

Analizarea efectelor măsurilor de management generate de sistemul de compensaţii agricole, asupra habitatelor şoimului dunărean din Bulgaria şi România, bazată pe modelul ungaro-slovacă. Activitatea se desfăşoară în Bulgaria şi România, cu ajutorul experienţei acumulată de specialiştii maghiari şi slovaci

Terenurile aparţinând diferitelor categorii de folosinţă, chiar şi cele mai obişnuite culturi agricole, pot constitui habitate importante pentru şoimul dunărean, dacă sunt gestionate ca atare, şi asigură hrană suficientă pentru specia ţintă. Atât administrarea terenurilor agricole prin mijloace prietenoase faţă de şoimul dunărean, cât şi sistemul de compensaţii de agromediu, constituie principalele subiecte ale acestei activităţi. În cadrul proiectului se vor elabora măsuri de agromediu specifice cerinţelor şoimului dunărean, prin care se va contribui la o mai bună gestionare a habitatelor folosită de specie.

A2.

Elaborarea unor măsuri privind reabilitarea păşunilor degradate şi managementul acestora, conceperea unei propuneri pentru introducerea măsurilor compensatorii specifice habitatelor de popândău (Spermophilus citellus), în vederea stimulării unei gestionări adecvate a acestor zone, pe baza experienţei acumulată în cadrul primului proiect LIFE ungaro-slovac

Administrarea habitatelor de popândăi prin mijloace corespunzătoare din punctul de vedere al conservării şoimului dunărean, respectiv sistemul de compensaţii de agromediu, constituie principalele teme ale acestei activităţi. În cadrul proiectului se va propune modificarea sistemului de compensaţii de agromediu în aşa fel, încât să îmbunătăţească condiţiile de viaţă atât pentru şoimul dunărean, cât şi pentru popândăi care populează anumite pajişti.

A3.

Elaborarea unui ghid pentru autorităţi cu atribuţiuni de avizare şi autorizare a parcurilor eoliene, privitoare la efectele turbinelor eoliene asupra şoimul dunărean.

Numeroase parcuri eoliene urmează să fie construite în toate ţările participante la acest proiect, exploatarea energiei eoliene fiind considerată o metodă de a produce energie regenerabilă. Deşi există literatură de specialitate privind rata de mortalitate a păsărilor generată de turbine eoliene, nu dispunem de informaţii în ceea ce priveşte efectele unui parc eolian asupra populaţiei cuibăritoare de şoimi dunăreni, respectiv asupra păsărilor tinere care hoinăresc după părăsirea zonei de cuibărit. Autorităţile de mediu duc lipsă de materiale de specialitate şi nu au experienţă în acest domeniu, necesară pentru a putea lua decizii corecte privind selectarea locaţiilor pentru noi propuneri de parcuri eoliene.

Cu scopul de a analiza efectele turbinelor eoliene existente asupra şoimilor dunăreni, vom echipa masculi adulţi şi câteva exemplare tinere cu transmiţătoare satelitare (PTT). De asemenea, pe cât posibil, se vor marca şoimi cu astfel de aparate şi într-o zonă anume, unde se planifică construirea unui nou parc eolian. Ghidul elaborat în cadrul acestei acţiuni îi va servi autorităţilor competenţi în procesele de avizare a propunerilor de parcuri eoliene.

A4.

Identificarea compoziţiei de hrană cu ajutorul camerei video şi aparatelor capcane-foto

Într-o arie de pe teritoriul Ungariei, monitorizată în cadrul primului proiect LIFE, se va monta o cameră video prin care va fi posibilă urmărirea vieţii de zi cu zi a unei familii de şoimi dunăreni. Materialele foto şi video se vor analiza în vederea identificării compoziţiei de hrană. Imaginile difuzate de camera video vor fi puse la dispoziţia publicului pe site-ul web al proiectului (activitatea D4), în formă de transmisiune live. În afara acestei camere video, în Ungaria se intenţionează montarea a 16 capcane-foto, prin care se vor obţine imagini cu animalele capturate de şoimi.

În vecinătatea cuiburilor cunoscute din munţii Dobrogene, România, se vor monta de asemenea trei capcane-foto, pentru a obţine informaţii privitoare la compoziţia de hrană a perechilor de şoimi din această regiune. Liniştea cuiburilor mai sus amintite sunt periclitate de diferite activităţi umane, aşadar aparatele capcană-foto ne vor servi de asemenea la păzirea acestor perechi (activitatea C6).

În Slovacia se va monta o cameră video la unul dintre cuiburile monitorizate îndelungat în cursul primului proiect LIFE. Imaginile se vor analiza în vederea identificării speciilor de animale care constituie hrana şoimilor, respectiv datele vor fi comparate cu rezultatele obţinute în cadrul proiectului precedent. Astfel, vom obţine informaţii privitoare la raportul între numărul animalelor capturate şi cantitatea resturilor de hrană care se păstrează în cuib până la finalul perioadei de cuibărit. Se vor instala de asemenea două aparate capcane-foto, având menirea să ajută la identificarea compoziţiei de hrană, şi în acelaşi timp să furnizeze informaţii despre motivele eventualelor eşecuri de cuibărire. Pe urmă, datele obţinute din ţări diferite vor fi analizate şi comparate.

C1.

Elaborarea unui sistem de compensaţii de agromediu în Slovacia, în special pentru habitate de popândăi

Acest sistem de compensaţii de agromediu va fi elaborat în special în vederea conservării popândăului. Implementarea acestui sistem va avea loc în două SPA-uri, în care vor avea loc, de asemenea, acţiuni de repopulare cu popândăi (activitatea C3). Administrarea habitatelor se face de către proprietari, pe baza măsurilor şi sistemului de compensaţii de agromediu. Acest sistem va fi dezbătut cu implicarea agricultorilor, care vor semna un contract cu RPS, unul dintre parteneri din Slovacia la acest proiect. Procesul de implementare al acestui nou sistem va fi monitorizat pe tot parcursul derulării activităţii, combinat cu concilierea proprietarilor. Agricultorii vor obţine plăţi compensatorii pe baza calculelor realizate în cadrul precedentului proiect LIFE. Aceste plăţi vor compensa acele cheltuieli, care nu sunt acoperite de sistemul de compensaţii existent şi aplicat în prezent în Slovacia.

C2.

Fabricarea şi instalarea cuiburilor artificiale în Bulgaria şi România, pe baza experienţelor ungare

Cu suportul partenerilor din Ungaria, în Bulgaria şi România se vor selecta locaţii optime pentru montarea cuiburilor artificiale. Aceste modele de cuiburi au fost folosite cu succes în cadrul proiectului LIFE06 NAT/H/000096.

Cuiburile se vor monta în acele zone, unde fie există sursă bogată de hrană, fie există lipsă de cuiburi naturale, fie că a avut loc vreo acţiune de repopulare cu popândăi (C3). Vor fi preferate acele zone bine cunoscute, unde nu există cuiburi naturale adecvate pentru şoimi.

În România această activitate va fi implementată de specialiştii în păsări răpitoare, care au deja experienţă în acest domeniu.

C3.

Repopulări cu popândăi în situri Natura2000 din Ungaria şi Slovacia (îmbinată cu metoda de marcare a popândăilor la urechi), respectiv în România, pe baza cunoştinţelor acumulate de colegii maghiari şi slovaci

Se va lucra pe baza ghidului elaborat în proiectul LIFE03 NAT/SK/000098 şi pus în aplicare în cadrul proiectului LIFE06 NAT/H/000096 (primul proiect în vederea conservării şoimului dunărean). Acţiunile de repopulare vor avea loc primăvara sau vara. Ca prim pas, se vor selecta pajişti corespunzătoare pentru acest scop, din care se vor alege zonele cele mai bune pentru popândăi. Pe urmă, se vor executa găuri cu 5 cm diametru şi 50 cm adâncime, formând o reţea pe o suprafaţă de 5x5 m, împrejmuită cu plasă. Abia după această etapă se vor captura popândăii în zone selectate anterior pentru acest scop. Cele 50-100 de exemplare, fiecare în cuşcă separată, vor fi transportate în zona pregătită pentru repopulare. Popândăii se vor elibera în găuri naturale sau cele create artificial, după ce perimetrul va fi păzit timp de o săptămână.

C4.

Izolarea stâlpilor de medie tensiune periculoşi

În habitatele de vânătoare a şoimilor dunăreni din Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria, se vor izola acei stâlpi de electricitate medie tensiune (20-30 kV), care sunt consideraţi periculoşi. Va avea loc o evaluare preliminară privind păsările electrocutate şi identificarea stâlpilor periculoşi, a căror izolare trebuie efecutată.

C5.

Asigurarea condiţiilor pentru primirea şoimilor accidentaţi şi reproducerea acestora; introducerea puilor obţinut în acest fel în cuiburi active existente în natură

Bazat pe experienţa din Ungaria din cadrul proiectului LIFE06 NAT/H/000096 şi cu suportul MME/BirdLife Hungary, se vor realiza voliere în România şi Slovacia, care ar urma să fie folosite pentru ţinerea exemplarelor rănite de şoimi, şi prin care s-ar crea condiţii pentru reproducerea acestor păsări în captivitate.

C6.

Păzirea cuiburilor periclitate din România şi Slovacia, cu ajutorul capcanelor-foto şi camerelor video

Acele cuiburi, care ar putea fi deranjate direct (de exemplu de vânători) sau chiar şi indirect prin exercitarea diferitelor activităţi umane, şi datorită cărora, s-ar pune în pericol siguranţa puilor, vor fi păzite în perioada de cuibărit. Acolo unde putem vorbi doar de factori de deranj indirecţi, activitatea de pază va acoperi o perioadă de 5-6 săptămâni. Nu şi în situaţii în care posibilitatea de deranj direct este probabilă, aici fiind nevoie de o perioadă de pază de 10-11 săptămâni. Cuiburile vor fi supravegheate cu ajutorul camerelor video şi al aparatelor capcane-foto. Un sistem combinat video-GSM va fi pus în funcţiune pentru a fi posibilă păzirea cuiburilor de la distanţă. Camerele vor funcţiona permanent, ceea ce va face posibilă depistarea factorilor de deranj chiar şi pe timp de noapte. Prin tehnologia GSM, serviciul de pază va fi alarmat instantaneu în moment ce reţeaua de senzori este întreruptă. Cei care păzesc cuiburile vor avea posibilitatea să supravegheze zona şi să intervină pentru prevenirea deranjului, după caz.

Capcanele-foto (montate în cadrul activităţii A4) vor fi amplasate în imediata vecinătate a cuiburilor, şi vor fi declanşate de orice mişcare.

C7.

Echiparea cu transmiţătoare satelitare a şoimilor dunăreni tineri din România, în vederea identificării rutelor de migraţie şi dinamica pe timp de hoinărit

Patru şoimi tineri din România vor fi marcaţi chiar în perioada premergătoare părăsirii cuibului, în vederea colectării datelor privitoare la dinamica lor în perioada de migraţie şi de hoinărit. Pe baza rezultatelor obţinute se vor identifica atât regiunile importante din România pentru specie, cât şi factorii de risc.

D1.

Activităţi de lobby pentru amplasarea cuiburilor artificiale pe stâlpi de electricitate de înaltă tensiune

În România se va organiza o întâlnire, cu ocazia căreia partenerii de proiect din Ungaria şi Slovacia vor prezenta companiei Transelectrica (gestionarul majorităţii liniilor aeriene de electricitate de înaltă tensiune din România) activităţile desfăşurate în ţările lor în ceea ce priveşte montarea cuiburilor artificiale pe stâlpi de electricitate de înaltă tensiune şi rezultatele obţinute. Următoarea etapă va consta în organizarea unei vizite de studii în Ungaria pentru companiile de electricitate din România, pentru a li se prezenta pe teren rezultatele acestui program.

D2.

Activităţi de lobby pentru izolarea stâlpilor de electricitate de medie tensiune

În România se va organiza o întâlnire, cu ocazia căreia partenerii de proiect din Ungaria şi Slovacia vor prezenta companiilor de distribuţie a energiei electrice din România, gestionarii liniilor aeriene de electricitate de medie tensiune din această ţară, activităţile desfăşurate în Ungaria şi Slovacia în ceea ce priveşte izolarea stâlpilor de electricitate de medie tensiune periculoase pentru păsări, şi rezultatele obţinute în urma acestor activităţi. Partenerul din Slovacia va prezenta situaţia de la ei, unde statul obligă companiile de electricitate să efectueze izolarea stâlpilor periculoşi până la un termen stabilit. Ulterior, partenerul din Ungaria va organiza o vizită de studiu, în cadrul căreia va prezenta pe teren reprezentanţilor companiilor de electricitate din România rezultatele din ultimii ani.

D3.

Montarea panourilor informative

Se vor ridica panouri informative în aria de proiect, de-a lungul unor drumuri publice circulate. Locaţiile se vor selecta în aşa fel, încât panourile să aibă impact cât mai mare asupra publicului. Pe panouri vor apare emblema LIFE şi logourile partenerilor, precum şi cele ale entităţilor co-finanţatori.

D4.

Crearea şi mentenanţa unui site web

Site-ul web al primului proiect LIFE derulat în vederea conservării şoimului dunărean (www.kerecsensolyom.mme.hu)a fost extrem de popular, fiind disponibil în limba engleză, maghiară şi slovacă. Acest site va fi dezvoltat încât să existe câte-o versiune şi în limba română respectiv bulgară. Site-ul va conţine pagini cu informaţii generale despre proiect, ştiri, materiale pentru descărcat, rapoarte, informaţii despre specia ţintă, linkuri spre alte site-uri relevante. Centrul de Monitoring al MME, Ungaria, organizaţie responsabilă pentru site-ul web al proiectului precedent, va coopera cu managerul de comunicaţii al proiectului pentru dezvoltarea noului site.

D5.

Stimularea atitudinii pozitive a publicului, cu scopul de a sprijini eforturile depuse în vederea conservării speciei

Prin programul de comunicaţii implementat în cadrul proiectului dorim să îmbunătăţim conştiinţa socială referitoare la şoimul dunărean, popândăul, efectele negative ale diferitelor chimicale agricole asupra speciilor cheie. Se va adopta o strategie unitară de comunicaţii, în vederea difuzării informațiilor despre proiect şi obiectivele acestuia.

Elemente cheie:

Poster format A2, publicat în limbi diferite, conceput pentru agricultori, vânători, consultanţi agricoli, politicieni şi factori de decizii la nivel local, voluntari participanţi la activităţile acestui proiect.
Broşură cu informaţii despre activităţile proiectului şi utilizarea chimicalelor folosite în agricultură, concepută pentru grupurilor ţintă descrise mai sus.
Film documentar de 30 de minute, prin care vom prezenta activităţile proiectului şi vom contribui la conştientizare legată de şoimul dunărean. Materialul va fi pus la dispoziţia posturilor de televiziune. De asemenea, va fi difuzat cu ocazia diferitelor întâlniri, organizate în cadrul proiectului.

D6.

Informarea mass-mediei despre proiect

Strategia de comunicaţii va fi elaborată încât să ţină seamă de cerinţele locale şi specifice pentru fiecare ţară.

D7.

Raport laic

Raportul de 8-12 pagini va fi întocmit în toate limbile partenerilor de proiect, şi va fi editat în 4000 de exemplare, dar în acelaşi timp va fi disponibil în format electronic (pdf) pe site-ul web al proiectului.

E1.

Monitorizarea cuiburilor artificiale din Bulgaria şi România, pe baza experienţei din Ungaria şi Slovacia (incluzând colectarea şi analizarea resturilor de hrană)

Monitorizarea cuiburilor artificiale se va efectua în perioada de cuibărit. Colectarea resturilor de hrană va avea loc odată cu inelarea puilor. Un sistem de monitorizare va fi elaborată pentru fiecare partener relevant aparte.

Frecvenţa controalelor:

Controlul tuturor cuiburi artificiale în perioada de primăvară
Un al doilea control în vederea confirmării prezenţei şoimilor dunăreni
Controlul cuiburilor ocupate de şoimi, odată cu inelarea puilor
Controlul cuiburilor după părăsirea acestuia de către pui, în vederea colectării resturilor de hrană, precum şi a eventualilor pui morţi

Aria de implementare a activităţii este aceeaşi cu cea a acţiunii C1. Se vor monitoriza toate cuiburile amplasate în cadrul proiectului.

E2.

Monitorizarea efectivelor de popândăi repopulate, bazată pe experienţa ungaro-slovacă

Monitorizarea popândăilor realocaţi, pe baza metodei elaborate în cadrul proiectului LIFE06 NAT/H/000096. Protocolul este cel standard, folosit anual în programul de monitorizare a biodiversităţii din Ungaria. Evaluarea se face în fiecare primăvară, în vederea monitorizării mărimii de populaţie şi ratei de succes a activităţii de repopulare. De asemenea, se vor colecta informaţii privitoare la starea habitatelor şi măsurile de management aplicate asupra acestora.

E3.

Monitorizarea eficienţei activităţilor de izolare a stâlpilor de medie tensiune

La începutul proiectului va avea loc o primă evaluare a efectelor stâlpilor asupra păsări. În urma efectuării lucrărilor de izolare va urma o a doua evaluare. Se vor colecta date în cursul ambelor etape de evaluare privind numărul păsărilor electrocutate şi compoziţia acestora pe specii. Diferențele dintre rezultatele celor două etape de evaluare vor indica eficienţa izolărilor.

E4.

Managementul proiectului

În vederea derulării cu succes ale activităţilor din cadrul proiectului, se va stabili un sistem eficient de management. Acest sistem va fi similar cu cel care s-a reuşit să se ducă la bun sfârşit şi primul proiect, de asemenea internaţională şi de mare anvergură. Acelaşi model se va aplica în cazul managementului noului proiect.

E5.

Administrarea financiară a proiectului

Monitorizarea financiară: administratorul de proiect supraveghează zilnic latura financiară a proiectului, iar auditul extern controlează dacă se respectă prevederile financiare la nivel naţional şi la nivel de UE. În fiecare an, auditul extern controlează dosarele financiare ale fiecărui partener. Beneficiarii asociaţi vor trimite lunar rapoarte financiare către beneficiarul principal, pentru a face posibil ca administratorul de proiect să aibă o viziune clară asupra întregului sistem financiar al proiectului, în orice moment.
Raportul financiar interim: acest raport interim va fi întocmit de administratorul de proiect, odată cu cheltuirea a 150% din fonduri raportat la prima tranşă LIFE.
Raportul financiar final: acest raport va fi întocmit şi trimis către biroul LIFE în 90 de zile după finalizarea proiectului.

Administratorul de proiect extern va avea ca atribuţii administrarea financiară a proiectului şi monitorizarea aspectului financiar.

E6.

Pregătirea angajaţilor proiectului

Se va organiza o întâlnire de pregătire obligatorie pentru angajaţii partenerilor care vor lucra în proiect. În cadrul acestui eveniment participanţii au ocazia de a se familiariza cu programarea activităţilor de proiect, metodele de lucru, folosirea echipamentelor, fluxul de date şi informaţii, administraţia financiară, întocmirea rapoartelor. Prezentările vor avea loc în prima zi a întâlnirii, iar demonstraţiile pe teren în cea de-a doua zi.

E7.

Întâlnirile Comitetului de conducere

Ulterior semnării Protocoalelor de parteneriat, conducătorii beneficiarilor vor participa la formarea Consiliului de conducere al proiectului. Fiecare beneficiar va numi o persoană care să participe la şedinţele acestui consiliu. Reprezentanţii ministerelor responsabile pentru mediu din Ungaria, Slovacia, Bulgaria şi România vor fi, de asemenea invitaţi să participe. Preşedintele Consiliului va fi reprezentantul beneficiarului principal. Şedinţele vor avea loc în mod obişnuit în fiecare septembrie. Cu ocazia celei de-a 2-a întrunire, Consiliul va controla dacă activităţile din prima parte a proiectului au decurs conform graficului, respectiv dacă sistemul financiar în această perioadă a funcţionat eficient. În cadrul următoarelor şedinţe se va pune accent pe aspectul tehnic al proiectului.

E8.

Evaluare de bază necesară monitorizării eficienţei proiectului (doar în Bulgaria şi România)

La începutul proiectului, în Bulgaria şi România se va efectua o evaluare de bază a situaţiei populaţiilor de şoimi dunăreni în aceste ţări. Evaluarea se va concentra pe teritoriile potenţiale ca zone de cuibărit, şi va acoperi habitatele posibile de cuibărit: stâncării, linii de înaltă tensiune, arbori înalţi, liziere de păduri. Participanţii la această activitate vor încerca să identifice păsări adulte, revier-uri active. Activitatea va fi efectuată de echipa de proiect, cu implicarea voluntarilor şi specialiştilor din partea partenerilor maghiari şi slovaci.

E9.

Colectarea datelor de migraţie şi hoinărit, cu ajutorul transmiţătoarelor satelitare, respectiv prin inelări şi analiza mostrelor de pene

În cadrul activităţilor A1, A3 şi C7 respectiv, în total se vor marca 36 de exemplare de şoim dunărean cu transmiţătoare satelitare, care vor furniza date săptămânal privitoare la poziţia şoimilor, pe timp de trei ani. Poziţiile actuale ale fiecărui şoim echipat cu astfel de aparate vor putea fi urmărite pe site-ul web al proiectului. Rezultatele obţinute în cadrul acestei acţiuni va constitui baza de date de care depinde buna implementare a activităţilor A1, A3 şi C7:

A1: acest program de monitorizare este un element vital în vederea analizării sistemelor de compensaţii agricole existente în prezent în România şi Bulgaria;
A3: datele colectate prin transmiţătoare vor sta la baza propunerilor legate de proiectarea parcurilor eoliene, propunere ce va fi elaborată şi propusă în fiecare ţară participantă aparte: Ungaria, Slovacia, România şi Bulgaria;
C7: rezultatele obţinute ne va ajuta la o mai bună înţelegere a dinamicii populaţiei de şoim dunărean din România, va ajuta la identificarea habitatelor importante şi a factorilor de periclitare, contribuind la sporirea statutului favorabil de conservare al speciei în această ţară.

În cazul în care transmiţătorul unei păsări încetează să emite, atribuţia privind clarificarea situaţiei îi va reveni partenerilor din regiunea propriu zisă, sau, dacă ultimele semnale provin dintr-o ţară vecină cu cele implicate în proiect, echipa de monitoring va fi cea care se va deplasa la faţa locului.

Inelarea puilor şi colectarea mostrelor de pene, care vor sta la baza unei analize ADN ulterioară, pot furniza date care să contribuie la depistarea relaţiilor existente între populaţii din diverse regiuni, şi implicit, la conservarea mai eficientă a şoimului dunărean.