Șoimul dunărean numit Lehel, a trecut în rezervă

Misiunea masculului de șoim dunărean numit Lehel a ajuns la sfârșit. Specialiștii MME/BirdLife Ungaria au îndepărtat transmițătorul satelitar purtat de către această pasăre încă din 2007.

Reality show-ul va porni din nou pe internet

După succesul de anul trecut compania MAVIR va lansa și anul acesta programul de urmărire al cuibului de șoim dunărean, în transmisie directă și continuă prin cameră web. La fel ca și în anii precedenți, viața șoimilor va putea fi urmărită începând de la clocirea ouălor până la părăsirea cuibului de către pui, pe pagina web a companiei MAVIR și a proiectului, dar și pe cea mai frecvent utilizată rețea socială. Anul trecut mii de spectatori din 106 țări diferite au urmărit evenimentele din cuib, iar anul acesta ne putem aștepta la un succes și mai mare.

Rezultatele monitorizării șoimului dunărean (Falco cherrug) în nord-estul Bulgariei

În 2012 monitorizarea șoimului dunărean (Falco cherrug) în nord-estul Bulgariei a dat rezultate interesante. Abia în doar două cazuri s-au observat șoimi dunăreni în perioada de iarnă, care este mult mai puțin față de anii trecuți. Nu există nici o informație despre existența unei zone de ședere temporară a șoimilor, fenomen tipic în anii trecuți.  

Energo-Pro Grid și BSPB vor coopera în beneficiul păsărilor și al oamenilor

Un Memorandum de Cooperare a fost semnat de către EEnergo-Pro Grid și BSPB  în cadrul proiectului „Conservarea șoimului dunărean în nord-estul Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia” finanțat de UE prin programul LIFE +.

A început montarea cuiburilor artificiale în Vestul României

În ultimii doi ani, angajații Grupului Milvus în proiectul LIFE+ dedicat conservării șoimului dunărean Falco cherrug, au cercetat zone întinse din vestul României pentru identificarea cuiburilor naturale potrivite șoimilor. Rezultatele au arătat foarte clar faptul că numărul foarte redus sau chiar lipsa acestor cuiburi pe alocuri, reprezintă unul din factorii cei mai limitativi pentru cuibărirea șoimilor dunăreni în aceste zone. În general, șoimii nu își construiesc propriul cuib ci le folosesc pe cele deja existente, construite în anii anteriori de către alte specii de păsări. Bineînțeles, nici șoimul dunărean nu face excepție de la regulă. Din păcate, în mare parte din vestul României lipsesc arborii solitari sau pâlcurile mici de copaci, acestea fiind cele mai propice habitate pentru cuibăritul mai multor specii de răpitoare sau al corvidelor. În aceste condiții, nici șoimii dunăreni nu au unde cuibări. În sud-vestul României, în regiunea Banat, singurele cuiburi potrivite cuibăririi șoimului dunărean se află pe liniile electrice de înaltă tensiune.

Emite conţinut
. . . . . . . . . . . . . . . . . .