Dramă în viața șoimilor dunăreni

Întâmplările la cuib s-au derulat cu repeziciune  în 25 aprilie.  Cel de-al doilea pui a eclozat în zori. Am primit comentarii despre al treilea ou crăpat din care urma  să eclozeze în orice moment încă un pui, însă totuși imaginile înregistrate nu au confirmat acestea. Am văzut crăpăturile  oului însă nu am văzut al treilea pui în cuib.

Pe data de 26 aprilie, la ora 7.40, au sosit  primele vești  care anunțau că,  în timp ce făcea o pauză în clocit, femela a prins cu piciorul un pui pe care l-a tras în afara cuibului. După ce am primit aceste știri,  János Bagyura și Éva Bagyura de la MME/BirdLife Ungaria, József Fidlóczky, managerul proiectului LIFE precum și György Bíró, responsabilul protecției mediului de la MAVIR,  s-au deplasat la fața locului.

Având în vedere că era vorba despre un pui  căzut din cuib, căutările au fost efectuate  într-un cerc de 50 m în jurul cuibului, sperând că puiul a aterizat norocos și că încă mai este în viață. Căutările însă nu au avut nici un rezultat. Nici puiul, nici alte  urme ale acestuia nu au fost găsite în preajma stâlpului. După căutările nereușite, ne-am întors la sediul MAVIR unde am analizat înregistrările video. S-a dovedit că puiul nu a fost prins cu piciorul de către femelă.

Într-un mod ciudat care nu a mai fost înregistrat vreodată, imaginile ne arată că puiul era lipit efectiv cu penele sale de penele femelei fiind astfel atârnat de piciorul femelei. Se pare că o bucată umedă din prada consumată anterior a ajuns cumva pe spatele puiului sau poate excrementele din cuib l-au lipit pe pui de femelă, în decursul orei anterioare când aceasta clocea. Probabil că femela nu a observat puiul atârnat de ea (sau nu a  reacționat adecvat), astfel zburând afară din cuib  cu tot cu puiul său.

Am ajuns la concluzia că masculul a adus prada, pe care a lăsat-o la locul lor obișnuit de hrănire (ultima dată am găsit un loc la o distanță de 200 m de cuib, unde  aceștia își consumă prada). Femela a zburat în direcția camerei de filmat. Am putut observa pe film că aceasta nu a remarcat puiul lipit de ea când și-a luat zborul. Astfel, în timpul zborului femelei, puiul a căzut undeva pe pământ.

Arra következtettünk, hogy a fészek környékén megjelenő hím zsákmányt hozott, melyet lehet, hogy az tépőhelyen hagyott (Az elmúlt alkalommal 200méter távolságban találtunk a földön egy olyan helyet, ahol a zsákmányt szokták széttépni és elfogyasztani). A tojó a fészekből a kamera irányába repült. Repülés közben valószínűleg a széláramlat és a mozgás következtében a fióka leesett a szántóföldre.

A képsorokat látva visszamentünk az oszlophoz, ahol ki-ki egy – egy rész bejárását kezdte el a kérdéses irányban. A keresést könnyítette, hogy a terület frissen van vetve és boronálva, ezért a szépen elplanírozott szántóföldön észre lehet venni a kisebb fehér foltokat is. Ugyanakkor a növényzet hiánya csökkentette az életben maradás esélyét. Végül az oszloptól 160 méterre találtuk meg a kerecsenfióka tetemét a kamera irányában.

Valószínűleg a tetemet nem vették még észre a közeli hollófészek lakói és ezért nem szedték össze és nem fogyasztották el.

După ce ne-am uitat la imagini, ne-am întors la stâlp și fiecare dintre noi a început să caute  într-o anumită zonă. Faptul că pământul era recent grăpat și semănat ne-a ușurat mult căutarea, deoarece chiar și o pată mică albă  se putea vedea din depărtare pe terenul netezit. Lipsa vegetației din zonă însă a diminuat șansele de supraviețuire a puiului. Într-un final am găsit corpul fără viață al puiului, la o distanță de 160 m de stâlp, în direcția camerei web. Probabil corbii care își au cuibul în apropiere nu au observat puiul căzut, și de aceea nu-l mâncaseră deja.

Examinând trupul puiului am constatat că acesta era sănătos, probabil era puiul cel mai mare și mai puternic, care însă nu a putut supraviețui căderii din cuib.
Acest eveniment tragic – care însă face parte din viață – a cauzat momente dramatice nu doar ornitologilor ci și celor peste o mie de persoane care  vizionează transmisia web. În același timp am putut învăța despre un nou factor de risc care încă niciodată nu mai fusese înregistrat.

După doar câteva minute de la acțiunea nereușită de salvare, am primit vestea bună că a mai eclozat un pui. Astfel, vom putea din nou urmări viața a două micuțe păsări - sperăm că până când vor zbura din cuib.