Păsări cu transmițătoare satelitare

.
Introductiv

Cea mai periculoasă perioadă din viața șoimilor dunăreni este cea dintre primul zbor și ocuparea teritoriului, perioadă care poate dura până la 3 ani. În această etapă păsările tinere învață să vâneze, să descifreze fluctuațiile și schimbările sezonale ale populațiilor speciilor de pradă, și descoperă teritoriile corespunzătoare pentru cuibărit. Desigur, există și anumiți factori pe care șoimii nu întotdeauna reușesc să le ocolească: lipsa de hrană, electrocutarea, braconajul, prădătorii, vremea extremă, otrăvirea, coliziunile, bolile și așa mai departe. O parte din aceștia constituie factori naturali, la care populația de șoimi a reușit să se adapteze, fiind capabilă să echilibreze impactul acestora. În prezent însă, șoimul dunărean suferă din cauza anumitor impacte negative care sunt rezultatele activităților umane. Aceste impacte negative împreună cu factorii naturali, pun la încercare grea puterea de supraviețuire a acestei specii. Mai mult decât atât, aceste impacte antropice amenință nu doar viața șoimilor juvenili, ci și a adulților.

Mai multe informatii

O mare parte dintre activitățile de conservare au ca obiectiv eliminarea sau reducerea impactelor umane precum electrocutarea, braconajul, otrăvirea, etc. Pentru a putea stabili ordinea priorităților în ceea ce privește activitățile de conservare a speciei, avem nevoie de multe informații referitoare la habitatul ei, rutele urmărite, zonele favorite pe care le folosește pentru vânătoare, etc. Identificarea tuturor acestor aspecte este o sarcină complicată în cazul unei specii atât de mobile, care este capabilă să parcurgă distanțe mari în foarte scurt timp. Tehnologia modernă însă ne oferă soluția: montarea transmițătoarelor satelitare pe șoimi dunăreni, care ne permite să urmărim rutele străbătute de indivizii acestei specii.

Șoimii dunăreni sunt echipați cu transmițătoare solare având GPS încorporat, fabricate de Microwave Telemetry, și care cântăresc abia 22 grame. La fel s-a procedat și în proiectul anterior, în cadrul căruia s-au montat transmițătoare pe 46 șoimi din Ungaria și Slovacia. Transmițătoarele localizează păsările de câteva ori pe zi și transmit datele zilnic la sistemul satelitar Argos. Datele ajung la o stație de recepție aflată pe Pământ și sunt stocate într-o bază de date on-line. Noi le descărcăm din acest stoc de date, le prelucrăm și le analizăm în scopul de a identifica necesitățile specifice de conservare.

În cadrul celui de-al doilea proiect de conservare a șoimului dunărean (LIFE NAT/HU/000384), între 2010 și 2014 se vor monta transmițătoare pe câteva zeci de păsări din Ungaria, Slovacia și România. Spre deosebire de primul proiect, de această dată accentul va fi pus pe studierea habitatelor folosite de șoimii adulți. Astfel, majoritatea transmițătoarelor vor fi montate pe păsări mature. Deoarece păsările adulte de obicei stau tot timpul în teritoriul de cuibărit, în vederea evitării eventualelor situații de deranj în jurul cuiburilor, hărțile cu dinamica șoimilor adulți nu vor fi publicate.

În 2011 a fost lansat un program de cooperare ungaro-ucraineană în vederea conservării speciei, în cadrul căruia opt șoimi dunăreni din Ucraina au fost echipați cu transmițătoare satelitare. Deși am contribuit și noi la această activitate, montarea transmițătoarelor pe păsări din Ucraina nu s-a derulat sub egida programului LIFE. Cu toate acestea, pentru a putea urmări dinamica șoimilor ucraineni și pentru a le putea compara cu datele celorlalți șoimi echipați cu transmițătoare, hărțile vor include și rutele celor șase păsări din Ucraina.

Pe scurt...

.
. . . . . . . . . . . . . . . . .