Maia în Voivodina

În data de 15 septembrie 2011, membrii Grupului Milvus angajați în proiectul pentru conservarea șoimului dunărean din România, proiect LIFE+ intitulat ”Conservarea șoimului dunărean Falco cherrug în nord-estul Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia”, au făcut o ieșire pe teren în regiunea Vojvodina din nordul Serbiei.

Scopul acestei deplasări a fost găsirea locului unde Maia, femela juvenil de șoim dunărean dotată anul acesta cu transmițător satelitar în vestul României (o premieră la noi în țară), și-a petrecut deja două luni în regiunea din Serbia. Prin această ocazie, membrii Milvus au căutat noi informații despre dispersia juvenililor de șoim dunărean și preferințele acestora de hrană și habitat.

Aflați la fața locului (pe baza coordonatelor transmițătorului satelitar), am avut surpriza plăcută de a o găsi pe Maia și încă 5 juvenili de șoimi dunăreni! Ceea ce pare să atragă șoimii dunăreni în acel loc este prezența unor sisteme de irigații instalate pe un lot întins de lucernă, sisteme care au condus la inundarea galeriilor de șoareci de câmp și vânarea acestora de cele câteva sute de păsări strânse la un loc (stârci cenușii, egrete mari, egrete mici, berze albe, berze negre), de asemenea în zonă fiind prezenți mulți pescăruși și ciori. Este cunoscut faptul că juvenilii de șoim dunărean au obiceiul să fure prada altor specii, iar imaginea pe care ne-au oferit-o cei 6 șoimi a fost memorabilă. Aceștia stăteau pe sol, pe câmpul de lucernă, și urmăreau egretele, stârcii sau berzele care prindeau câte un șoarece, repezindu-se apoi la acestea și hăituindu-le până când renunțau la prada lor. Bineînțeles că nu întotdeauna lucrurile erau atât de simple nici pentru șoimi, fiind necesare mai multe încercări pentru a reuși să obțină ceva hrană.

În jurul acelui lot de lucernă existau șiruri de copaci care, tot pe baza datelor GPS, ne-au furnizat informații despre locul de înnoptare al șoimilor. De asemenea, aceste șiruri de copaci constituie locul de înnoptare și pentru alte păsări răpitoare (șorecarul comun, gaia neagră), precum și pentru cele câteva sute de stârci, egrete și ciori prezente acolo.

Găsirea locului preferat de Maia timp de 2 luni ne-a oferit informații valoroase despre preferințele tinerilor șoimi dunăreni în prima perioadă a vieții lor independentă de părinți iar aceste date dorim să fie folosite în țara noastră pentru îmbunătățirea condițiilor de viață pentru această specie și nu numai. Condiția Maiei este foarte bună, indicându-ne faptul că beneficiază acolo de suficientă hrană, ceea ce explică prezența ei dar și a celorlalți șoimi în acea locație.

Nu rămâne altceva decât să ne bucurăm de informațiile primite și să ținem în continuare pumnii strânși păsării ”noastre”!

 

Nenumărate păsări folosesc sistemele de irigație ca loc de pândă (Foto: Attila Nagy)

Șoim dunărean cu potențialele „victime” (Foto: Attila Nagy)

Maia cu șoarece (Foto: Luca Dehelean)

Maia și transmițătorul ei (Foto: Luca Dehelean)

. . . . . . . . . . . . . . . . . .